Capacităţile coordinative presupun capacitatea individului de a-şi însuşi şi efectuă acţiuni motrice complexe (cu grad sporit de dificultate), dirijând precis şi economic mişcările în timp şi spaţiu, cu viteză şi forţă necesară, în concordanţă cu situaţiile care apar pe parcursul efectuării acţiunilor.

Ca şi viteză, capacităţile coordinative sunt determinate genetic, deci posibilitatea de perfecţionare în acest sens este mai redusă în cazul subiecţilor care nu au aceste capacităţi înnăscute.

Capacităţile coordinative vizează:

• Capacitatea de combinare a mişcărilor permite stabilirea legăturilor între deprinderile motrice automatizate, între elementele tehnice specifice săriturilor, precum şi coordonarea segmentară (braţe – picioare – trunchi – ambidextrie).
• Capacitatea de orientare spaţio-temporală permite modificarea poziţiei şi mişcarea corpului în spaţiu şi timp, în raport cu un anumit câmp de acţiune.
• Capacitatea de diferenţiere kinestezică permite un control fin, diferenţiat al parametrilor dinamici, temporali şi spaţiali ai mişcării.
• Capacitatea de echilibru presupune menţinerea corpului într-o anumită poziţie stabilă şi reechilibrarea acestuia în cadrul solicitărilor cu amplitudine mare întâlnite în săriturile orizontale.
• Capacitatea de reacţie presupune răspunsuri motrice rapide la stimuli, în special la contacul cu solul în faza de impulsie.
• Simţul ritmului reprezintă aptitudinea individului de a-şi organiza în timp şi spaţiu execuţiile motrice, şi facem referire la ritmul specific al alergării de elan, comună atât săriturii în lungime dar şi triplusaltului, şi în mod particular la ritmul celor trei paşi ai triplusaltului.
• Capacitatea de transformare a mişcărilor permite că programul motor al unei acţiuni în curs să poată fi adaptat sau modificat în funcţie de transformările neprevăzute şi complet neaşteptate ale situaţiei, putând chiar să necesite o întrerupere a mişcării.

Capacitatea coordonativă în probele de sărituri orizontale, este condiţionată preponderent de activitatea corticală şi în secundar de musculatura capabilă să execute faza extensivă în sărituri. Un rol important îl joacă analizatorii vestibular, optic, stato-dinamic şi kinestezic, antrenaţi prin execuţii repetate şi în condiţii specifice.

Se constată, ca urmare a dezvoltării a aparatului locomotor, concomitent cu viteza, că progresează şi îndemânarea. Cunoscută fiind disproporţia dintre diferitele segmente ale corpului în efectuarea acţiunilor motrice şi a deprinderilor tehnice, se remarcă o oarecare stângăcie, dar posibilităţile pentru mărirea îndemânării sunt crescute atunci când această calitate este dezvoltată simultan cu simţul orientării în spaţiu, care la vârsta de 14-16 ani se apropie de cea a adultului şi atinge valori optime până la 18 ani.

 Mobilitatea şi supleţea la vârsta de 14-16 ani are valori mai scăzute, ceea ce face că mişcările să nu fie executate cu amplitudinea corespunzătoare şi impunându-se astfel în antrenamente măsuri speciale pentru educarea acestor calităţi specifice.

Mijlace de pregătire pentru îmbunătățirea nivelului capacităților coordinative, manifestate în probele de lungime și triplusalt

A. Capacitatea de combinare a mişcărilor

     a1) Din stând: deplasare înainte – înapoi cu diferite mişcări de braţe la fiecare pas.

     a2) Din stând, cu braţele sus: 10-20 m mers înainte cu rotarea braţelor dinainte înapoi la fiecare pas, 10-20 m mers înapoi cu rotarea inversă a braţelor.

B. Capacitatea de orientare spaţio-temporală

     b1) Pășiri peste garduri (60-70 cm) cu același picior, la distanță de un pas, cu/fără menținere obiect (minge, baston) înainte sau deasupra capului (figura nr. 1)

figura nr. 1

     b2) Pășiri peste garduri (60-70 cm) alternativ stâng-drept, cu/fără menținere obiect (minge, baston) înainte sau deasupra capului (figura nr. 2)

figura nr. 2

     b3) Din şezând echer cu mingea deasupra gleznelor: aruncarea ei în sus cu picioarele şi prinderea cu mâinile (figura nr. 3).

figura nr. 3

C. Capacitatea de diferenţiere kinestezică

     c1) Din stând: fandare înainte din ușoară săritură cu ducerea mâinii stângi/drepte la umărul drept/stâng pe după cap, braţul drept/stâng lateral sau înainte - repetări alternative pe fiecare picior (figura nr. 4)

figura nr. 4

     c2) din stând, cu braţele sus: 10-20 m mers săltat cu rotarea braţelor înainte-înapoi sau lateral, la fiecare pas.

D. Capacitatea de echilibru:

     d1) Din stând, palmele prinse la spate, mers pe vârfuri cu ochii închişi.

     d2) Stând pe placa de echilibru, pe unul sau două picioare; executarea unor mișcări cu brațele (ridicări înainte/înapoi sau lateral), sau picioarele (ridicare un picior lateral/întins sau înainte/îndoit, trecere în cumpănă, etc.)

     d3) Sărituri scurte de pe obstacol/lădiţe (20-50 cm) cu aterizare într-o zonă marcată, pe 1 sau 2 picioare și menținere în poziție cât mai echilibrată (figura nr. 5).

figura nr. 5

E. Capacitatea de reacţie:

     e1) Sărituri de pe lădiţe (10-20 cm) aşezate la 1-1,5 m cu bătaie pe sol rapidă şi aterizare pe următoarea lădiţa, contactul cu solul cât mai rapid, pe 1 sau 2 picioare (figura nr. 6).

			figura nr. 6

     e2) Din stând se aruncă mingea spre înainte-sus şi se execută un sprint astfel încât să se prindă mingea care nu trebuie să cadă decât o singură dată pe sol.

F. Simţul ritmului:

     f1) Alergare şi combinaţii de paşi peste scărița de viteză (figura nr. 7)

			figura nr. 7

     f2) Alergare peste obstacole mici așezate la fiecare pas - 5-6-7 tălpi (figura nr. 8)

figura nr. 8

     f3) Alergare cu desprinderi înalte (pas sărit) peste diverse obstacole de diferite înălţimi, cu menţinerea ritmului dintre două obstacole, cu 1,3,5 pași/idem cu desprindere peste obstacol și aterizare pe același picior (pas săltat), cu 2,4,6 pași.

     f4) Alergare pe elan cu 2 - 4 paşi, urmată de desprindere de pe lădiță sau trambulina elastică, aterizare pe ambele picioare; acelaşi exerciţiu executând ghemuiri, întinderi, ducerea picioarelor în echer sau ducerea braţelor în diferite poziţii.

G. Capacitatea de transformare a mişcărilor:

     g1) Sărituri pe loc şi cu deplasare înainte, înapoi sau lateral, pe unul sau două picioare, în cercuri de gimnastică.

     g2) Din stând, sărituri pe loc, cu desprindere înaltă, forfecarea picioarelor în aer și aterizare în poziția inițială, repetări pe aceeași parte sau alternative (figura 9).

			figura nr. 9

     g3) Din stând, sărituri cu balansarea alternativă a unui picior înainte (întins sau îndoit) sau pendulând gamba înapoi, idem cu mișcări alternative/combinate.

 Vezi materialul în format PowerPoint aici